În ultimii ani, cercetările au început să ofere dovezi clare ale efectelor benefice ale dansului: îmbunătățirea echilibrului și a sănătății mentale, sprijinirea recuperării neurologice și activarea memoriei și atenției.
O meta-analiză de 27 de studii (1.219 adulți vârstnici) arată că dansuri precum folk, creativ sau ballroom îmbunătățesc semnificativ scorurile la testele de echilibru (Berg Balance Scale). O altă meta-analiză indică o reducere de până la 31% a riscului de cădere prin intervenții bazate pe dans.
Studiile arată reducerea depresiei și anxietății în rândul participanților la programe de dans – un studiu arată o reducere semnificativă a depresiei (p < 0,01), iar un altul notează efecte similar benefice comparativ cu alte activități fizice.
Tehnologii precum EEG, fMRI și sistemele de monitorizare portabile permit măsurători în timp real, iar interesul pentru terapii creative interdisciplinare crește exponențial, în special în contextul sănătății mintale și al medicinei complementare.
În spatele proiectului interdisciplinar se află o echipă de cercetare multidisciplinară, pe care o veți cunoaște pe parcursul acestor luni.
Dr. Richard Constantinescu, medic, istoric al medicinei și antreprenor cultural:
Am acceptat invitația de a mă alătura acestui proiect interdisciplinar despre dans tocmai pentru că, în calitate de medic, istoric al medicinei și antreprenor cultural, cred în întâlnirea necesară dintre știință și artă. Dansul nu este doar o formă de expresie artistică, ci și o resursă terapeutică reală. … Consider că medicina și coregrafia vorbesc, de fapt, aceeași limbă: limba trupului în mișcare. … De aceea, cred că proiecte ca acesta sunt nu doar utile, ci necesare. Ne ajută să privim dansul nu doar ca pe o artă, ci și ca pe o formă de îngrijire. A corpului, a minții, a ființei întregi.
„Încă din Antichitate, dansul a fost folosit ca ritual de vindecare și formă de exercițiu pentru sănătatea trupului. Astăzi, cercetările științifice validează aceste intuiții vechi: dansul îmbunătățește sănătatea cardiovasculară, întărește musculatura, sporește echilibrul și coordonarea, susține sănătatea mintală și poate deveni o intervenție terapeutică complementară în afecțiuni neurologice precum boala Parkinson sau Alzheimer.
Terapia prin dans/mișcare – recunoscută oficial de American Dance Therapy Association – este definită drept «utilizarea psihoterapeutică a mișcării pentru integrarea emoțională, socială, cognitivă și fizică a individului, cu scopul îmbunătățirii stării de sănătate și a calității vieții». Meta-analize recente arată că dansul poate reduce riscul de cădere cu până la 37% la persoanele vârstnice și diminuează semnificativ simptomele de anxietate și depresie în rândul adolescenților și adulților.
Dansul poate deveni o punte între disciplină și libertate, între rigoarea științei și fluiditatea expresiei, între biologia corpului și cultura emoțiilor.”
Dr. Richard Constantinescu este unul dintre cercetătorii proiectului, doctor în medicină, autor, iatroistoriograf, antreprenor cultural și activist educațional. Este titular al disciplinei Istoria Medicinei la UMF „Grigore T. Popa” Iași, coordonator al Centrului Cultural „I.I. Mironescu”, custode al Muzeului UMF Iași, vicepreședinte al Societății Române pentru Istoria Medicinei, creator al conceptului TEMEI și fondator al CLINICII DE CUVINTE – proiecte care unesc arta și medicina narativă.
Proiectul STEM. Dans și Neuroștiință este co-finanțat de Ministerul Culturii și Universitatea Națională de Arte „George Enescu” Iași, cu sprijnul organizației Asociația Secția de Coregrafie, printr-un grant al Institutului de Cercetare Multidisciplinară în Artă. Parteneri de cercetare: Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi, UMF Iași, Muzeul Național al Literaturii Române Iași.
